TV

Emisiuni pe tema agriculturii ecologice, agroecologiei, ecologiei si ideilor de afaceri in acest domeniu

Emisiuni @ HORA TV

Huedin: oportunitati de afaceri cu agricultura ecologica

Huedin: afaceri din padure ecologica - lemn si fructe de padure

Negreni: afacerei cu agroturism

Margau: ferma ecologica; branzeturi. Invitati din Franta.

Marisel: agricultura ecologica si certificarea ecologica; ferma de vaci sau de oi ecologica; fructe de padure

Sacuieu: lectii administrative la nivel local; laptele, carnea si cooperativele

Lozna: paduri ecologice - hribi, fructe de padure; procesarea produselor pentru castiguri mai bune

Napradea: lectii administrative la nivel local

Balan: intalnire intre doi tarani si mai multi oraseni; despre legume si lactate

Jibou: agricultura ecologica - certificarea, fiscalitatea si alte provocari ridicate de tarani

Jibou: competente in agricultura si afacerile de viitor

Jibou: vizita la piata agroalimentara; parerile taranilor

Jibou: vizita la piata agroalimentara; parerile taranilor (partea a II-a)

Jibou: vizita la piata agroalimentara; parerile taranilor (partea a III-a)

Jibou: agricultura ecologica si reformele ce au loc acum la nivelul Romaniei si al Europei (PAC)

Jibou: ferma legumicola ecologica

Salvarea Fermei Taranesti: pomicultura ecologica

Salvarea Fermei Taranesti: afacere cu nuc ecologic

Salvarea Fermei Taranesti: organizarea unei piete de produse agroalimentare ecologice la nivel de judet; painea ecologica

Salvarea Fermei Taranesti: asociatii de producatori (produse agroalimentare ecologice)

Salvarea Fermei Taranesti: discutie intre asociatiile de producatori ecologici si reprezentanti politici locali; tehnologii in agricultura ecologica

Salvarea Fermei Taranesti: cultura ecologica de prune, palinca ecologica si alte afaceri asemanatoare

Salvarea Fermei Taranesti: dulceturi, jeleuri si alte produse - certificarea ecologica, atestarea traditionala si alte forme de castig de valoare adaugata pentru produse

Salvarea Fermei Taranesti: de la oras la sat si valoarea produselor procesate din gospodarie (caz: Marisel)

Salvarea Fermei Taranesti: discutie cu un producator din Bucovina - agricultura ecologica si turism

Salvarea Fermei Taranesti: producerea si procesarea fructelor de padure (catina in special)

Salvarea Fermei Taranesti: despre inspectia si certificarea ecologica - ce inseamna, cum se face

Salvarea Fermei Taranesti: despre inspectia si certificarea ecologica - ce inseamna, cum se face (partea II)

Salvarea Fermei Taranesti: agricultoarele; despre procesarea produselor agroecologice pentru cresterea valorii adaugate

Salvarea Fermei Taranesti: afaceri cu aluni si alte nucifere; invitat - Carlo Negro (Italia)

Salvarea Fermei Taranesti: afaceri cu ferma ecologica de capre

Salvarea Fermei Taranesti: ferme de animale ecologice; cresterea vacilor de lapte si de carne in sistem ecologic
     
Emisiuni @ AGRO TV

Agricultura la raport: Afaceri de succes pentru femeile care vor să câștige din agricultură 10.02.2015

Agricultura la raport: Afaceri de succes în turism și comerț, pentru femeile din mediul rural 17.02.2015

Agricultura la raport: Lanţurile alimentare scurte 11.03.2015

Agricultura la raport: Rase locale pe cale de dispariţie 07.04.2015

Scoala de afaceri: cultura de afini 12.11.2014

Afine, produse procesate, certificare si afaceri - in cadrul programului de Reconversie Pomicola 3.02.2015

Scoala de afaceri: Culturile de nuci si aluni 5.11.2014

Romania, o tara trista. Despre afaceri, prospecte, oportunitati. 24.6.2014

Afaceri cu aluni pe timp de criza. Invitat: Carlo Negro (ITA)

Fa-ti propria afacere 12.6.2014

Viitorul fermei taranesti. Politica. 8.4.2014

Drumul inului si a canepii 2.4.2014

Sisteme de vanzari directe de alimente ecologice 25.3.2014

Noutati din politica agricola romaneasca 18.3.2014

Afaceri de mii de euro cu capre ecologice 11.3.2014

Afaceri cu alimente ecologice din ferme de vaci de lapte 3.3.2014

Afaceri cu arbusti ecologici: catina, zmeur, afini, capsuni 18.2.2014

Afaceri cu specii pomicole samburoase in sistem ecologic: pruni, visini, ciresi, caisi, piersici 11.2.2014

Afaceri cu specii pomicole semintoase: mar, par, gutui 4.2.2014

Noul PNDR, resurse strategice si politica 13.1.2014

Iarna fierbinte a agriculturii romanesti 12.12.2013

Programul de reconversie pomicola 2014-2020 26.11.2013

Programe de formare profesionala pentru formatori in agricultura de viitor 19.11.2013

Referendum pentru noul PNDR 05.11.2013

Cultiva aluni un hectar si devii milionar 24.10.2013

Imbatranirea populatiei de tarani 02.07.2013

Fermierul: un tip la costum, cu laptop 20.06.2013

Romani fara tara! Intoaraceti-va acasa! 12.06.2013

Subventia, un pericol pentru agricultura romaneasca 09.05.2013

Agricultura romaneasca - cenusareasa Europei 11.04.2013

Cum sa castigi bani din agricultura 18.04.2013

Produsele ecologice: sanatate sau moft? 04.04.2013

Agricultura romaneasca de la sapa de lemn la performanta 21.03.2013

Cum sa traiesti bine din agricultura ecologica. 19.04.2013

Italienii ne dau lectii de agricultura

Certificarea ecologica, garantia calitatii. 25 04 2013

Cum sa castigi bani in agricultura. 18 04 2013,

Ce efect au subventiile in Romania? 09 05 2013

Cum e aruncata la gunoi hrana romanilor. 05 apr 2013

Romania: cine plateste pentru laptele aruncat? 28 03 2013
 
Clipuri diverse!

Avram Fitiu, conferinta modele AMAP, agricultura ecologica

Prof.dr. Avram Fitiu si lansarea programului agro-alimentar al Aliantei RO PAC 2014-2020

Avram Fitiu si Nikolai Kikitenko: demers pentru soiurile si formele locale

Alianta Noastra Cluj - Despre problemele agriculturii - 3.8.2016 la Realitatea TV, "Jocuri de putere", cu Rares Bogdan
 
Salvarea Fermei Taranesti - carte, fragmente citite de autor

"Salvarea Fermei Țărănești"
[playlist]

Salvarea Fermei Țărănești. Introducere.

Numarul ridicat al fermelor taranesti Salvarea Fermei Țărănești

Gradul redus de poluare Salvarea Fermei Țărănești

Capitalul social detinut Salvarea Fermei Țărănești
Salvarea Fermei Taranesti - download/descarcare format PDF

luni, octombrie 22, 2012

Soluţia "ecologică"


Revista franco-română "Regard" cu apariţie lunară a publicat un articol în urma interviului cu secretarul general al FNAE (Federaţia naţională de agricultură ecologică), Avram Fiţiu, a cărui reproducere integrală o prezentăm în rândurile următoare.

Rămâne puţin timp pentru a găsi remedii pentru carenţele care minează agricultura, şi pentru a lansa filierele portante cu un avantaj major: "agricultura ecologică".

Începuturile agriculturii biologice, cunoscută în România sub termenul de "ecologică", îşi au rădăcinile în anul 1994. Câţiva studenţi ai Universităţii de Ştiinţe Agricole din Cluj Napoca decid în acel an să pună în practică experienţa acumulată în urma stagiului de formare din mediul rural pe care tocmai îl urmaseră în Bretania. Unul dintre aceştia, Avram Fitiu, mizează pe nişa "ecologică" şi pune în cultură, lipsindu-se de pesticide , o mică suprafaţă de teren de 22 de ari.

Etica ecologică vrea să respectam solul: Avram a lăsat la o parte aditivii chimici selecţionându-şi varietăţile în funcţie de rezistenţă naturală.

Aproape zece ani mai târziu, Avram, profesor de ecologie, trăieşte tot în Coruş, un sătuc aflat la şapte km de Cluj. Chiar dacă domeniul lui de activitate s-a diversificat, metodele nu s-au schimbat:
"Agricultura convenţională utilizează pesticide pentru a produce din ce în ce mai mult, explică el. Eu folosesc un sistem de fertilizare dozat pe bază de plante.
Fiecare planta de tomată, de exemplu, este fertilizată de un îngrăşământ lichid care conţine un extract de urzici bogat în azot."

Comunismul a fost în mod forţat ecologic


Vreo zece sere sunt acoperite de o folie de polietilenă din plastic albă foarte rezistentă, venite chiar din Anglia. Avram îşi distribuie fructele si legumele pe pieţele locale. El a încercat deja să-şi diversifice producţia cu fructe mai valoroase cum sunt cireşele, prunele şi caisele.

Dintr-un anumit punct de vedere agricultura din România a fost mereu ecologică. Sub regimul comunist, alături de marile CAP, micii agricultori romani nu puteau să-şi permită pesticide. Majoritatea dintre ei continuă, în lipsă de ceva mai bun, să cultive "natural", pentru a supravieţui. Dar pentru a se dezvolta cu adevărat, agricultura ecologică necesită o tehnologie pe care puţini dintre agricultorii români şi-o pot permite, deoarece caietul de sarcini impus de organismele de acreditare internaţională, asemănătoare cu a celui impus de către Ecocert, sunt deosebit de riguroase.

Din punct de vedere economic, când vine vorba să se cultive ecologic pe suprafeţe mult mai mari decât o mică bucată de teren, tehnica de cultură impune rotaţia solelor pentru perioade foarte precise iar fertilizarea şi dozarea fertilizatorilor naturali sunt prost acceptate de agricultorii din ţară. Ei au de asemenea probleme în a înţelege această obsesie venită din vestul continentului pentru 0 % chimicale.

O altă posibilitate de lucru


În prezent 30000 de hectare sunt cultivate ecologic şi 80% dintre ele sunt finanţate de către fonduri europene. Una dintre aceste societăţi , Asi Global, se întinde pe mai mult de 2000 de hectare la Sibiu şi transformă lapte de capră producând brânză ecologică de tip "Feta", vândută în special în Germania. În Europa de Vest şi în Statele Unite, "agricultura ecologică" a devenit un adevărat comerţ şi un alt domeniu de activitate.

Chiar dacă plătesc un preţ mai mare, consumatorii cer produse sănătoase. Conştienţi de această oportunitate, cinci asociaţii din România, Agrieco (Asociaţia pentru agricultură ecologică), Agroecologia, ARAD (Asociaţia română pentru agricultura durabilă) , Ecorural si Bioterra (Asociaţia bioagriocultorilor din România) s-au grupat, dând naştere la Federaţia Naţională de Agricultură Ecologică (FNAE) pentru a reacţiona la această cerere tot mai mare de produse ecologice. Scopul lor: să dezvolte filiera "ecologică" pentru că majoritatea agricultorilor din ţară, care reprezintă încă 40% din populaţia activă, nu îndeplineşte condiţiile impuse de standardele Uniunii Europene la care vom adera în 2007.

Avram Fiţiu este preşedintele Organizaţie Agroecologia şi Secretarul general al FNAE. Nu mai numără orele de studiu şi stagiile de formare pentru ai convinge pe ţărani să joace cartea "Ecologică" şi pentru a le descifra regulile jocului. O sarcina anevoioasă şi adesea prost înţeleasă. Fiţiu se plânge de lipsa de susţinere: "Programele de ajutorare cum sunt SAPARD, nu se adresează decât unei minorităţi de agricultori, deoarece majoritatea nu dispune de mijloacele de plecare necesare pentru a le putea pretinde. "Pentru Dacian Cioloş, membru al Agroecologiei "ţările europene trebuie să coopereze şi să creeze legături pentru a apăra un model agricol comun. Trebuie să ne completăm".

"Să cultivăm speranţa"


În domeniul agriculturii ecologice România are, în orice caz, cu ce să răspundă unei cereri străine care este în continuă creştere pentru produse precum mierea de albine, ciupercile, nucile şi melcii. În Ungaria un milion de hectare din cele şapte aflate în exploatare au fost deja convertite la agricultura ecologică. Totuşi agricultura ecologică nu este leacul universal. După părerea profesorului Mihai Berca, directorul AGROVET (http://www.agrovet.ro), un grup de firme specializate în gestiune agricolă "doar câţiva agricultori "avizaţi" vor şti să exploateze acest filon. Şi acest tip de practică agricolă are ca obiectiv mai ales zonele montane".
Cei care se ocupă de acest lucru sunt conştienţi de această situaţie. De aceea ei preconizează o dezvoltare a "agriculturii ecologice" în paralel cu dezvoltarea turismului rural. La Coruş, satul lui aflat în apropiere de Cluj , Avram Fiţiu speră că Europa îşi va da seama la timp despre miza socială pe care o reprezintă agricultura în România, şi să atragă atenţia asupra organismelor modificate genetic, "antiteza ecologicului", încheia acesta, care au sedus deja mulţi agricultori români.



Sursa: revista "Regard", nr.2 din februarie 2004