TV

Emisiuni pe tema agriculturii ecologice, agroecologiei, ecologiei si ideilor de afaceri in acest domeniu

Emisiuni @ HORA TV

Huedin: oportunitati de afaceri cu agricultura ecologica

Huedin: afaceri din padure ecologica - lemn si fructe de padure

Negreni: afacerei cu agroturism

Margau: ferma ecologica; branzeturi. Invitati din Franta.

Marisel: agricultura ecologica si certificarea ecologica; ferma de vaci sau de oi ecologica; fructe de padure

Sacuieu: lectii administrative la nivel local; laptele, carnea si cooperativele

Lozna: paduri ecologice - hribi, fructe de padure; procesarea produselor pentru castiguri mai bune

Napradea: lectii administrative la nivel local

Balan: intalnire intre doi tarani si mai multi oraseni; despre legume si lactate

Jibou: agricultura ecologica - certificarea, fiscalitatea si alte provocari ridicate de tarani

Jibou: competente in agricultura si afacerile de viitor

Jibou: vizita la piata agroalimentara; parerile taranilor

Jibou: vizita la piata agroalimentara; parerile taranilor (partea a II-a)

Jibou: vizita la piata agroalimentara; parerile taranilor (partea a III-a)

Jibou: agricultura ecologica si reformele ce au loc acum la nivelul Romaniei si al Europei (PAC)

Jibou: ferma legumicola ecologica

Salvarea Fermei Taranesti: pomicultura ecologica

Salvarea Fermei Taranesti: afacere cu nuc ecologic

Salvarea Fermei Taranesti: organizarea unei piete de produse agroalimentare ecologice la nivel de judet; painea ecologica

Salvarea Fermei Taranesti: asociatii de producatori (produse agroalimentare ecologice)

Salvarea Fermei Taranesti: discutie intre asociatiile de producatori ecologici si reprezentanti politici locali; tehnologii in agricultura ecologica

Salvarea Fermei Taranesti: cultura ecologica de prune, palinca ecologica si alte afaceri asemanatoare

Salvarea Fermei Taranesti: dulceturi, jeleuri si alte produse - certificarea ecologica, atestarea traditionala si alte forme de castig de valoare adaugata pentru produse

Salvarea Fermei Taranesti: de la oras la sat si valoarea produselor procesate din gospodarie (caz: Marisel)

Salvarea Fermei Taranesti: discutie cu un producator din Bucovina - agricultura ecologica si turism

Salvarea Fermei Taranesti: producerea si procesarea fructelor de padure (catina in special)

Salvarea Fermei Taranesti: despre inspectia si certificarea ecologica - ce inseamna, cum se face

Salvarea Fermei Taranesti: despre inspectia si certificarea ecologica - ce inseamna, cum se face (partea II)

Salvarea Fermei Taranesti: agricultoarele; despre procesarea produselor agroecologice pentru cresterea valorii adaugate

Salvarea Fermei Taranesti: afaceri cu aluni si alte nucifere; invitat - Carlo Negro (Italia)

Salvarea Fermei Taranesti: afaceri cu ferma ecologica de capre

Salvarea Fermei Taranesti: ferme de animale ecologice; cresterea vacilor de lapte si de carne in sistem ecologic
     
Emisiuni @ AGRO TV

Agricultura la raport: Afaceri de succes pentru femeile care vor să câștige din agricultură 10.02.2015

Agricultura la raport: Afaceri de succes în turism și comerț, pentru femeile din mediul rural 17.02.2015

Agricultura la raport: Lanţurile alimentare scurte 11.03.2015

Agricultura la raport: Rase locale pe cale de dispariţie 07.04.2015

Scoala de afaceri: cultura de afini 12.11.2014

Afine, produse procesate, certificare si afaceri - in cadrul programului de Reconversie Pomicola 3.02.2015

Scoala de afaceri: Culturile de nuci si aluni 5.11.2014

Romania, o tara trista. Despre afaceri, prospecte, oportunitati. 24.6.2014

Afaceri cu aluni pe timp de criza. Invitat: Carlo Negro (ITA)

Fa-ti propria afacere 12.6.2014

Viitorul fermei taranesti. Politica. 8.4.2014

Drumul inului si a canepii 2.4.2014

Sisteme de vanzari directe de alimente ecologice 25.3.2014

Noutati din politica agricola romaneasca 18.3.2014

Afaceri de mii de euro cu capre ecologice 11.3.2014

Afaceri cu alimente ecologice din ferme de vaci de lapte 3.3.2014

Afaceri cu arbusti ecologici: catina, zmeur, afini, capsuni 18.2.2014

Afaceri cu specii pomicole samburoase in sistem ecologic: pruni, visini, ciresi, caisi, piersici 11.2.2014

Afaceri cu specii pomicole semintoase: mar, par, gutui 4.2.2014

Noul PNDR, resurse strategice si politica 13.1.2014

Iarna fierbinte a agriculturii romanesti 12.12.2013

Programul de reconversie pomicola 2014-2020 26.11.2013

Programe de formare profesionala pentru formatori in agricultura de viitor 19.11.2013

Referendum pentru noul PNDR 05.11.2013

Cultiva aluni un hectar si devii milionar 24.10.2013

Imbatranirea populatiei de tarani 02.07.2013

Fermierul: un tip la costum, cu laptop 20.06.2013

Romani fara tara! Intoaraceti-va acasa! 12.06.2013

Subventia, un pericol pentru agricultura romaneasca 09.05.2013

Agricultura romaneasca - cenusareasa Europei 11.04.2013

Cum sa castigi bani din agricultura 18.04.2013

Produsele ecologice: sanatate sau moft? 04.04.2013

Agricultura romaneasca de la sapa de lemn la performanta 21.03.2013

Cum sa traiesti bine din agricultura ecologica. 19.04.2013

Italienii ne dau lectii de agricultura

Certificarea ecologica, garantia calitatii. 25 04 2013

Cum sa castigi bani in agricultura. 18 04 2013,

Ce efect au subventiile in Romania? 09 05 2013

Cum e aruncata la gunoi hrana romanilor. 05 apr 2013

Romania: cine plateste pentru laptele aruncat? 28 03 2013
 
Clipuri diverse!

Avram Fitiu, conferinta modele AMAP, agricultura ecologica

Prof.dr. Avram Fitiu si lansarea programului agro-alimentar al Aliantei RO PAC 2014-2020

Avram Fitiu si Nikolai Kikitenko: demers pentru soiurile si formele locale
   
Salvarea Fermei Taranesti - carte, fragmente citite de autor

"Salvarea Fermei Țărănești"
[playlist]

Salvarea Fermei Țărănești. Introducere.

Numarul ridicat al fermelor taranesti Salvarea Fermei Țărănești

Gradul redus de poluare Salvarea Fermei Țărănești

Capitalul social detinut Salvarea Fermei Țărănești
Salvarea Fermei Taranesti - download/descarcare format PDF

vineri, noiembrie 13, 2015

Eradicarea corupției din agricultura din România.
Mesajul meu către candidatul la președinție Klaus Johannis, BCU Cluj Oct. 2014


Clipuri cu Avram Fitiu la conferinta BCU 2014, Cluj:




La final, Klaus Johannis a primit o copie a cartii Salvarea Fermei Taranesti.

Candidatul ACL, Klaus Johannis, a tinut o dezbatere si conferinta pe tema campaniei sale, "Romania lucrului bine facut". Evenimentul a fost organizat la Biblioteca Centrala Universitara "Lucian Blaga" (BCU), Cluj-Napoca, 1 oct. 2014.  Mai multe informatii, video si poze gasiti pe articolul din clujazi.ro.



Discurs Avram Fitiu, BCU 1.OCT.2014 CLUJ    ©clujazi.ro  

Discurs Klaus Johannis, BCU 1.OCT.2014 CLUJ    ©clujazi.ro  


Discurs Ioan-Aurel Pop, BCU 1.OCT.2014 CLUJ    ©clujazi.ro  

Discurs Klaus Johannis, BCU 1.OCT.2014 CLUJ    ©actualdecluj.ro  


duminică, noiembrie 01, 2015

România, Stat Suveran Agroalimentar, Agroenergetic și Agromilitar - PROIECT de ȚARĂ






“Trenul dezvoltării trece cam odată la un secol pe lângă naţiuni. Dacă naţiunea va avea înţelepciunea de a prinde acest tren, atunci va urma dezvoltarea sa. . .Dacă nu.., mai aşteaptă 100 de ani.”

Jean Jaques Rouseau











Cuprins


Cap.1. Asigurarea suveranitatii agroalimentare a Romaniei

Cap.2 Asigurarea capacitatii de agroexport a Romaniei

Cap.3 Asigurarea suveranitatii agroenergetice a Romaniei

Cap.4 Asigurarea suveranitatii agromilitare a Romaniei

Anexa nr 1. Schimbarea paradigmei agroalimentare a Romaniei






Alianta RO PAC: Federatia Crescatorilor de Bovine din Romania (FCBR); Federatia Nationala de Agricultura Ecologica (FNAE); Federatia Agricultorilor de Munte “Dorna” (FAMD); Federatia ,,Romovis 10 mai 2006”; Sindicatul crescatorilor de ovine din Romania: Legumicultorii; CATAR; Forumul Montan din Romania (FMR); Asociatia Nationala pentru Dezvoltare Rurala-Montana, “Romontana”; Asociatia AGROM-RO; Organizatia Interprofesionala a Producatorilor si Procesatorilor de In si Canepa din Romania;Federatia Oierilor de Munte;

Cap.1. Asigurarea suveranitatii agroalimentare a Romaniei
  1. Provocari ale agriculturii romanesti in perioada 2014-2020
- Inlocuirea conceptului de securitate agroalimentara cu cel al suveranitatii agroalimentare (Conceptul de securitatea alimentara este depasit de incidentele aparute pe lanturile alimentare lungi;
- Schimbarile climatice si impactul acestora asupra rezervelor de apa in fermele agricole;
- Exodul rural si necesitatea mentinereii unui tesut social echilibrat in mediul rural;
- Asteptarile consumatorilor fata de alimentatie si necesitatea organizarii unei economii locale printr-o agricultura de proximitate;
- Prezervarea biodiversitatii, agrobiodiversitatii si utilizarea energiilor regenerabile in fermele agricole;
- Necesitatea remunerarii serviciilor publice furnizate societatii de catre agricultori;
1.2.Concept:
Suveranitatea alimentara a Romaniei in anul 2018 este asigurata cu produse agroalimentare de calitate (R 1151/2012 CE) obtinute preponderant in zona montana si partial in zona colinara (cereale si plante tehnice de calitate);
Masuri
1.2.1.Se infiinteaza Ministerul Muntelui cu atributii in domeniul suveranitatii agroalimentare, agroenergetice si agromilitare;
Structuri in coordonare
1.2.1.1.Agentia Zonei Montane (A.Z.M.)
Obiectiv: Asigurarea suveranitatii alimentare a Romaniei pe timp de pace;
Buget: 32 % din masurile de investitii din P.N.D.R.;
Functiile A.Z.M.:


F1. Productie (450 000 de ferme cu o medie de 5-10ha/UVM)
F2. Procesare: 650 unitati de procesare/depozitare (o unitate/comuna) montana;
F3. Distributie:65 de unitati de distributie aferente unitatilor de procesare depozitare din fiecare bioarie (o unitate/bioarie montana);
1.2.1.2.Reteaua Montana Suport a Rezervei de Stat (R.M.S.R.S.)
Obiectiv principal: Asigurarea cu alimente de calitate a unitatilor subordonate structurilor publice (Min. Apararii; MAI; MEN; Min. Sanatatii etc…) de catre Rezerva de Stat prin aplicarea dreptului de preemtiune a zonelor montane si colinare (cereale si plante tehnice) cu alimente de calitate (R 1151/2012 CEE).
Functiile R.M.S.R.S.
F1. Productie/Procesare/Depozitare/Vanzare Directa: 6600 ferme (o ferma/localitate montana) cu produse de calitate conform R 1151/2012: certificare ecologica; certificare etica; certificare locala; certificare montana; certificare produse traditionale (DOP; IGP; TSG); alte certificari voluntare;
Aceste ferme familiale montane vor constitui unitatile de referinta ale agriculturii montane (Indicatori socio/economici si ecologici);
F4. Functia sociala (agropedagogica; agroturistica, etc…);
F5. Functia agroenergetica (productie autonoma de energie verde);
F6. Functia de siguranta nationala (vezi detalii mai jos);
1.2.1.3.Reteaua de Formare Profesionala Montana
Structuri: CEFIDEC; Scolile profesionale montane;

Cap. 2 Asigurarea capacitatilor de export ale Romaniei
Buget: 68 % din masurile de investitii di PNDR
2.1. Obiectivele politicii agricole in zonele colinare si de campie
2.1.1. Obiectivul productiei agroalimentare in zonele colinare
Obiectiv: asigurarea productiei de cereale de calitate pentru necesarul intern si pentru productia de nisa la nivel mondial
2.1.2. Obiectivul productiei agroalimentare in zona de campie
Obiectiv: asigurarea unei productii agroalimentare (procesate) durabile pentru export;
2.2. Modelele de agricultura sustinute de catre politicile publice
- In zonele de campie modelul dominant de ferma (din punct de vedere social, ecologic si economic) ce va fi sustinut de catre politicile agricole va fi modelul societatilor agricole;
- In zonele de colinare si montane modelul dominant de ferma (din punct de vedere social, ecologic si economic) ce va fi sustinut de catre politicile agricole va fi un modelul fermei familiale;

2.3. Obiectivele tehnice ale productiei agroalimentare
2.3.1. Dezvoltare teritoriala durabila
- Asigurarea potentialului de export prin pozitionarea zonelor de campie, prioritar catre producerea de cereale (5,3 milioane ha) si oleoproteaginoase procesate (cresterea de la 32% la 100% a materiei procesate la export);
- Asigurarea suveranitatii alimentare prin pozitionarea zonelor de montane si colinare, catre producerea de produse agroalimentare procesate de calitate (ecologice; traditionale; locale; montane; etice) in sectorul cresterii animalelor, arbustilor fructiferi, florei spontane, pomiculturii, viticulturii si PMA (Plante Medicinale si Aromatice) tinand cont de sectoarele deficitare (carne, peşte, fructe, legume);
2.3.2. Dezvoltare orizontala durabila
ferma familiala taraneasca
Obiectiv politic si economic: Pozitionarea fermei familiale comerciale ca si nucleu socio/economic/ecologic de baza in asigurarea durabila a suveranitatatii alimentare a Romaniei cu produse de calitate;
Obiectiv tehnic: Transformarea fermei familiale taranesti de subzistenta in ferma familiala taraneasca comerciala durabila
ferma agroindustriala
Obiectiv politic si economic: Pozitionarea unitatilor agoindustriale ca si furnizor de materii agricole procesate finite pe piata internationala;
Obiectiv tehnic: Restructurarea unitatilor agroindustriale in ferme agricole performante economic, social si ecologic (blackucerea amprentei ecologice; blackucerea amprentei sociale; blackucerea amprentei asupra sanatatii);
2.3.3. Dezvoltare economica, sociala si ecologica durabila :
- atenuarea efectelor schimbarilor climatice printr-o gestiune echilibrata a resurselor naturale (sol; apa; aer; biodiversitate si agrobiodiveritate) prin intermediul practicilor benefice pentru mediu si clima ce vizeaza restabilirea echilibrului ecologic in spatiul rural;
- remunerarea de catre societate a bunurilor si serviciilor publice (alimentare; sociale; ecologice) create preponderent de catre ferma familiala taraneasca;
- dezvoltare rurala teritorial echilibrata prin atragerea populatiei tinere migrate la oras sau emigrate in strainatate si restabilirea echilibrului economic, social si ecologic al satului romanesc;
- Intoarcerea intr-o pozitie fireasca a piramidei rasturnate a varstei agricultorilor printr-un program subtematic “tineri agricultori” in cadrul noului PNDR;
- Crearea unui mediu favorabil stimulării investiţiilor în spaţiul rural, pentru extinderea IMM -urilor din economia rurală non-agricolă şi de prelucrare a produselor agricole primare
- Echilibrarea finanţării celor doi piloni ai economiei ruraleprin transferul a 10% din pilonul 1 in Pilonul 2 (dezvoltarea economiei agroalimentare locale);
2.3.4. Dezvoltare rurală durabilă, bazata pe o infrastructură rurală modernă, o echipare tehnică adecvată a teritoriului rural al localităţilor şi locuinţelor rurale si atingerea unui standard acceptabil de viaţă rurală prinblackucerea sărăciei severe din spaţiul rural

Cap.3. Asigurarea suveranitatii agroenergetice a Romaniei
3.1. Pricipiile productiei agro-energetice
3.1.1. Sectorul agroalimentar poate coexista cu sectorul de productie agroenergetica atata timp cat nu este pusa in pericol suveranitatea alimentara a Romaniei si valorile naturale si culturale (biodiversitatea, bunurile si serviciile publice ecologice, peisajul cultural etc...;
3.1.2. Sectoarele agroenergetice de productie de agrocarburanti, alcool, bioproduse sau energie (cu exceptia productiei pentru asigurarea nevoilor din ferma) nu vor putea fi sprijinite de catre PNDR
3.2. Conditiile coexistentei sectoarelor agroalimentare si agroenergetice
3.2.1. Sectorul agroalimentar poate coexista cu sectorul de productie de biogaz din transformarea de dejectii animale, deseuri agroindustriale sau deseuri menajere urbane si rurale;
3.2.2. Sectorul agroalimentar poate coexista cu sectorul de productie de biogaz din transformarea biomasei agricole cultivate atata timp cat nu se pune in pericol economic sectorul alimentar (presiune asupra pretului de achizitie materie prima);
3.2.3. Sectorul agroalimentar poate coexista cu sectorul producerii de agrocarburanti cu respectarea pricipiului de baza de la 3.2.2.
3.2.4. Sectorul agroalimentar poate coexista cu sectorul biotehnologiilor in zona de campie (cu exceptia zonelor protejate; zonelor de agromediu; suprafetelor supuse masurii de inverzire) cu conditia acceptarii de catre populatia acestei zone si cu conditia neafectarii fermelor si unitatilor ecologice;
3.2.5. Sectorul agroalimentar poate coexista cu sectorul de productie de biomasa silvica si energetica cultivata (plantatii energetice) pe terenuri impropii agriculturii ( degradate, poluate);
3.2.6. Sectorul agroalimentar poate coexista cu sectorul de productie de energie verde (fotovoltaica, eoliana, hidro) atata timp cat nu se scot din circuitul agricol suprafete de teren si nu este afectat sectorul de crestere de animale prin deposedarea de resursele de apa de suprafata (Ex. in zona montana datorita investitiilor fotovoltaice se afecteaza ireversibil fermele de capre; fermele de bovine; fermele de equine; investitiile hidro afecteaza sectorul animal montan cu pblackilectie);
3.2.7. Sectorul agroalimentar nu poate coexista cu sectorul producerii de energie fosila (ex. gaze de sist) pe terenuri agricole, pentru a raspunde provocarilor legate de schimbarile climatice si de gestiunea apei potabile si de irigat;

Cap.4 Asigurarea suveranitatii agromilitare a Romaniei
4.1 Concept: Completarea sistemului de siguranta nationala a Romaniei se va realiza cu o componenta de aparare montana structurata pe o retea de 6600 ferme familiale montane ecologice (dupa modelul Elvetiei).
4.2. Caracteristicile sistemului agromilitar:Ministerul Apararii Nationale va avea atributii legate de logistica de aparare delegate Ministerului Muntelui; Ministrul Muntelui va fi membru al CSAT; Se va realiza o logistica militara in fermele din cadrul R.M.S.R.S;Taranii din cadrul R.M.S.R.S vor avea si atributii militare stabilite de catre Ministerul Apararii; Fermele asigura si servicii medicale in caz de necesitate; Personalul contractual din unitatile militare si de afaceri interne situate in zona montana va proveni din zona Montana

Anexa nr 1. Schimbarea paradigmei agroalimentare a Romaniei
Concept: Chintesenta acestui proiect de tara este legata de schimbaraea paradigmei agroalimentare a Romaniei bazata pe o PAC a securitatii alimentare intr-o o PAC a suveranitatii alimentare

Noua paradigma alimentara si obiectivele P.A.C. si P.N.D.R.

Directiile schimbarii paradigmei
Obiectivul
1
De la o agricultura a competitiei la o competitivitate a tuturor tipurilor de agricultura
O.1.
2
De la resurse neregenerabile la resure regenerabile
O.2
3
De la teritorii in competitie la teritorii competitive
O.3.

Noua paradigma alimentara si prioritatile P.A.C. si PNDR

P.1. Incurajarea transferului de cunoștințe și a inovării

Directiile schimbarii paradigmei
Masura de finantare/Indicatorul
1
De la agricultori neinformati la agricultori informati
Servicii de consiliere
2
De la agricultori nepregatiti la agricultori formati
Transfer de cunostinte
3
De la o agricultura arhaica la o agricultura a cercetarii si inovatiei
Masuri inovative
4
De la o agricultura dupa ureche la o agricultura a cunoasterii
Transfer de cunostinte/inovare

P.2. Creșterea competitivității tuturor tipurilor de agricultură și creșterea viabilității exploatațiilor

Directiile schimbarii paradigmei
Masura de finantare/Indicatorul
5
De la o agricultura importatoare la o agricultura autonoma
Impertiv de suveranitate alim.
6
De la alimente straine la alimente romanesti
Imperativ de siguranta alim.
7
De la o agricultura industriala la o agricultura familiala
Legea fermei de familie
8
De la o agricultura a productiei la o agricultura a procesarii
Masura de procesare
9
De la o agricultura a parintilor si bunicilor la o agricultura a tinerilor
Program subtem. Tineri agricultori
10
De la o agricultura mondiala (export/import) la o agricultura locala
Programe subtematice
11
De la o agricultura a barbatilor (prod) la o agricultura a femeilor (procesare)
Sefi de exploatatie
12
De la agricultori de bloc la agricultori de tara
Agricultor activ
13
De la o agricultura de wekend la o agricultura profesionala
Agricultor activ
14
De la o productie fara valoare la o productie cu valoare adaugata
Masura de procesare in ferme
15
De la o agricultura energetica la o a agricultura nutritionala
Structura bugetului
16
De la o agricultura de proprietari la o agricultura de producatori
Legea comasarii terenurilor
17
De la un buget dispersat la un buget tintit
Pr.tematice:Tineri agricultori
18
De la un agricultor obosit si stresat la un agricultor relaxat
Servicii de inlocuire
19
De la transfer de parcele la transfer de ferma
Legea comasarii
20
De la proprietari de fapt la proprietari de drept
Legea cadastrului
21
De la o banca a cblackitului la o banca a pamantului
SAFARM
22
De la imigranti in mediul rural la agricultori neorururali
LEADER
23
De la o gandire pe termen scurt la o gandire pe termen lung
Contracte multianuale (7 ani)
24
De la actiune individuala la actiune de grup
Grupuri de producatori
25
De la agricultura societara la agricultura familiala
Regulamentul FEADER

P.3. Promovarea organizării lanțului alimentar și nealimentar și a gestionării riscurilor

Directiile schimbarii paradigmei
Masura de finantare/Indicatorul
26
De la lanturi alimentare lungi la lanturi alimentare scurte
Lanturi alimentare scurte
27
De la crize alimentare la incblackerea consumatorilor in tarani
Pachetul de criza
28
De la produse conventionale la produse de calitate
Schema de calitate
29
De la o agricultura dezechilibrata nutrional la una echilibrata
Schema de calitate
30
De la marfa agroalimentara la bunuri cu identitate agroalimentara
Schema de calitate
31
De la o productie anonima la o productie responsabila
Schema de calitate
32
De la consumatori ignoranti la consumatori responsabili
Schema de calitate; LEADER
33
De la magazinul din cartier la magazinul din ferma
Lanturi alimentare scurte
34
De la o agricultura a umilintei la o agricultura a demnitatii
Schema de calitate
35
De la consumatori pasivi la consumatori activi
LEADER; Lanturi alim.scurte;
36
De la agricultori neasigurati la agricultori protejati
Pachetul de gestiune a riscurilor

P.4. Refacerea, conservarea și consolidarea ecosistemelor care sunt legate de agricultură și silvicultură

Directiile schimbarii paradigmei
Masura de finantare/Indicatorul
37
De la agricultura chimizata la agricultura ecologica
Inverzire P.1 si P.2
38
De la o agricultura monoculturala la o agricultura policulturala
Masuri agrosilvice, etc...
39
De la o agricultura monofunctionala la o agricultura polifunctionala
Masura 313
40
De la o agricultura verticala la o agricultura orizontala
Sisteme agrosilvice/silvopstorale
41
De la o agricultura extractiva (petroliera) la o agricultura naturala
Inverzire P1 si P2
42
De la peisaje monoculturale la peisaje multiculturale
Agromediu (Biodiversitate)
43
De la materie prima la bunuri si servicii publice agroalimentare
Regulamentul FEADER
44
De la resurse genetice straine la resurse genetice locale
Pachet verde in P2
45
De la terenuri dezgolite la terenuri acoperite
Pachet verde in P2
46
De la poluare la proiecte inovative de mediu
PEI; Directiva nitrati; Natura 2000
47
De la energie fosila la energie verde
Masura de agromediu
48
De la animale stresate la animale fericite
Bunastarea animalelelor

P.5. Promovarea utilizării eficiente a resurselor și sprijinirea tranziției către o economie cu emisii blackuse de carbon și rezistentă la schimbările climatice în sectoarele agricol, alimentar și silvic, cu accent pe următoarele subprioritati:


Directiile schimbarii paradigmei
Masura de finantare/Indicatorul
49
De la deseuri organice poluante la energie regenerabila
PEI
50
De la ferme agricole la ferme agrosilvice si energetice (biomasa)
PEI
51
De la sisteme de irigatie energofage la sisteme de gestiune a apei
PEI
52
De la risipa de alimente la economie si reciclare de subproduse
PEI
53
De la peisaje neprimitoare la peisaje verzi ce sechesteaza carbon
PEI
54
De la aer poluat la aer respirabil (blackucere G.E.S.)
PEI

P.6. Promovarea incluziunii sociale, a blackucerii sărăciei și a dezvoltării economice în zonele rurale:

Directiile schimbarii paradigmei
Masura de finantare/Indicatorul
55
De la sate parasite la sate pline de viata
LEADER; M.322; Diversificare
56
De la agricultura la dezvoltare rurala
Structura buget
57
De la servicii la oras la servicii T.I.C. in sat
LEADER; M.322;
58
De la o dezvoltare globala la o dezvoltare locala
LEADER; M 322;
59
De la saracie la bunastare
LEADER; M 322;